Precizați actul fundamental din istoria modernă a României prin care Parlamentul devine bicameral:
2.
Constituția promulgată de principele Carol I pe 1/13 iulie 1866 făcea un pas mai departe pe drumul modernizării României. Articolul 7 din legea fundamentală fusese aprig disputat și se referea la:
3.
Pentru lărgirea bazei politice a burgheziei, Constituția din 1866 a fost modificată în sensul reducerii colegiilor electorale de la patru la trei, în anul:
4.
Proiectul Constituției democratice din 1923 și adoptarea acesteia se datorează următoarei forțe politice:
5.
Instituția care putea judeca constituționalitatea legilor și le putea declara inaplicabile pe cele care erau contrare Constituției, conform Constituției din 1923, era:
6.
Constituția din 1923, care introducea votul universal, excludea, totuși, de la vot următoarele categorii:
7.
Aceeași Constituție a fost completată de legea electorală din 27 martie 1926. Aceasta afecta egalitatea votului și a mai fost numită:
8.
Prin aceeași lege fundamentală, la articolul 19, "zăcămintele miniere, precum și bogățiile de orice natură ale subsolului" erau declarate în proprietatea:
9.
Suveranul care a impus o nouă Constituție la 20 februarie 1938, prin care punea bazele juridice ale noului regim ce întărea considerabil poziția monarhiei a fost:
10.
Prin această lege fundamentală, Parlamentul avea următorul statut :
11.
Instaurarea comunismului a dus la schimbarea forului legislativ al țării în 1948, care a devenit:
12.
Modelul adoptat de Constituția din 1948, care consolida definitiv regimul "democrației populare" a fost :
13.
Constituția din 1991, care a reintrodus sistemul democratic, a stabilit că organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării este:
14.
Modificarea unor articole din Constituția din 1991 s-a făcut în anul 2003 prin următoarea modalitate:
15.
Prin această modificare, durata unei legislaturi parlamentare este de:
a) 4 ani
b) 5 ani
c) 2 ani
d) 1 ani.
Seria II
22.04 - 20.05.2007
1.
Adunarea Deputaților a proclamat Independența de Stat a României într-o Sesiune extraordinară. Ședința s-a ținut în ziua de:
2.
Senatul României a avut 43 de președinți în perioada 1866-1940. Generalul Constantin Coandă a fost președintele Senatului în anii
:
3.
Sediul Camerei Deputaților este în prezent în clădirea Palatului Parlamentului. Această instituție și-a desfășurat lucrările în perioada interbelică la:
4.
În perioada 1916-1918 instiuțiile statului român s-au retras în Moldova. Activitatea Parlamentului s-a desfășurat în orașul:
5.
Primul Parlament al României Mari s-a întrunit la București. Lucrările acestuia s-au desfășurat la:
